George Bacovia era un poet cu capu' vraiște
A lansat "Plumb" în 1916
O poezie cu un cadru funebru și trist
Care este înscrisă în curentu' simbolist
"Plumb" - titlu sintetic cu valoare de simbol
Motiv literar central sugerând golul interior
Tema operei e senzația de-apăsare
Greutatea dintr-un spațiu-nchis claustrare
Ce tare
Și-avem două strofe practic
Poezia-i bazată pe paralelism sintactic
Că fiecare strofă începe cu verbu' a dormi

Auzi George da' ție ți-e somn când scrii
De fapt sugera somnu' mortuar și avem
Cuvântu' "plumb" de trei ori în fiecare catren
În plus strofele au o punctuație identică
Și poezia e axată pe arta poetică
În operă se remarcă două paradigme
Două ce Două realități diferite
Prima e cu decoru' realitatea exterioară
Și-a doua strofă-i cu eul realitate interioară
Omu' meu Bacovia nu a scris de pomană
Dar a descris decorul cu termeni gen cavou coroană
Sicrie flori de plumb și chestii mormântale
Care corespund cu eul căzut în disperare
Poezia are verbe la imperfect stam
Scârțâia era atârnau dormeam
Verbe statice la imperfect la început de vers
Care vor să sugereze negativism intens
Două verbe la perfect compus și conjunctiv
Perfect compus am început cojunctiv să strig
Și-astea inspiră tot cele mai sumbre emoții

Dispersarea eului liric și atmosfera morții
Morții lui el știe eu doar zic
Că poezia aparține genului liric
Are mărci lexico-gramaticale precum
Verbe la persoana-ntâi stam am început
Și adjectivu' pronominal posesiv "meu"
Din structura "amorul meu" vai de-amoru' tău
Apare spleen-u' la simboliști era plictiseală
Damnarea angoasa permanentă disperarea
Prozodia măsura fixă de zece silabe
Eul e izolat dar rimele-s îmbrățișate
Ritmul e iambic alternând cu amfibrah
Amfibian Ce Ce-o să fac la BAC
În concluzie plumbu-i artă poetică simbolism
Şi are două elemente care-o-nscriu la modernism
Polivalența semantică și structura eliptică
Și gata mai bine dădeam la fizică