O mie nouă sute douăzeci e anu'
În care marele prozator Liviu Rebreanu
Hotărăște să scoată Ion un roman
Care surprinde viața satului ardelean
Înainte de război sub dominație austro-ungară
Roman interbelic! Ca specie literară
E-un roman social de tip obiectiv și realist
Un roman doric în genul epic te-ai prins
Temele sunt destinul parvenirea și iubirea
În sensul că parvenitismu-alterează omenia
Ca motive-avem căsătoria aia din interes
Hora drumul pământul și sărutarea. Vezi
Cum compoziția are-o structură echilibrată
În două părți care-au fost sugestiv intitulate
Glasul pământului și Glasul iubirii
Pentru a arăta la Ion antiteza firii

În prima parte pământu' prinde glas
Romanu-ncepe cu descrierea satului Pripas
Acțiunea-ncepe la horă într-o zi de duminică
În curtea Todosiei se dă party fără limită
Ion o place pe Florica dar o are-n gând
Pe Ana care n-are mere dar are pământ
Ta-su Vasile Baciu stă pe muchii
Și zice de Ion c-are pământ doar sub unghii
Adică-i sărăntoc și nu îl vrea de ginere
Da' Ion i-o trage lu' fi-sa fiindcă are gene tinere
Și haț! O ia de nevastă cu pământ e clar
Că-și satisface orgoliul și-obține statut social
Bucuros nevoie mare că n-are nevoi țăranu'
Pupă pământu ! ca adversarii lui Moroşanu
În sat erai respectat pentru agoniseală
Asta făcea tensionată orice relație socială

Ana bătută de tată și de soț
Fără sprijin moral și respinsă de toți
Nu-și mai dorește să trăiască și se întreabă de ce
Iar răspunsul e c-o să se spânzure
În a doua parte iubirea prinde glasu
Ion fiu lu Alexandru Glanetașu
Nu uită că la-nceput a iubit-o pe Florica
Și deși-i la casa lui tot vrea să-i rupă ridichea
Problema era cu gagica ea se măritase
Cu George Bulbuc un fraier cu patru clase
Florica și Ion au fost iubiței
George-a aflat și-a intrat buluc peste ei
I-a dat cu sapa-n cap lu Ion și l-a omorât
Măcar acum a primit cât pământ a vrut
După crima pasională romanu s-a retras

Cu drumu de ieșire din satul Pripas
Compoziția-i circulară în orice caz
Romanu-ncepe și se termină cu drumu din Pripas
Naratoru-i omniscient și omniprezent
La persoan-a treia heterodiegetică gen
Focalizare zero viziunea ‘din spate
Se creează iluzia vieții prin obiectivitate
Moduri de expunere au ponderi echilibrate
Dialog descrieri narațiune avem de toate
Ion e tipic pentru pătura socială a țărănimii
Care vrea pământ și nu le pasă de ce au în inimi
Opera vorbește de-avariție și destin nefast
Interesu' pus în fața sentimentului de fapt
Da' și despre înșelat că Ion este viclean
Și face-orice să-și satisfacă orgoliul personal
Ca să nu ne mai lungim concluzia este clară:
Ion e-un roman interbelic despre viața rurală