Ferigi și oase încâlcite
Sunt trupul celor ce-au rămas
Cu ochii-n soare

Când cerul le cădea eutanasiat în poală
Când mintea se-ndepărta
De lumea tot mai goală

Și voi
Învârtiți în șivoi (și voi)
Vă-ntrupați în șivoi (și voi)

Ce-a rămas răsare
Dinspre inimi-fiare
În șivoi să strângă
Sângele din stâncă

Al celor ce-au rămas cumva în picioare
Odată ce dorința vieții a apus
Odată ce ultima fărâmă de bucurie
A fost stinsă de omenire

Joacă viscolul pe plaiuri
Peste trupuri suflă-n naiuri
Cântece de moarte
Gândul ce desparte
Om de solzi pământ și apă
Din neant pălit îți sapă
'N sufletul șivoi!

Se zvonește din morminte
Viii ca să ia aminte
C-or să umple gropi de negru
Haidați frați cîntați funebru!
Să răsune vîntul sorții
Ne cinstească glasul nopții
Lupi din grote ne îngîne
Țîșniți din hore nebune!

Și voi
Învârtiți în șivoi (și voi)
Vă-ntrupați în șivoi (și voi)

Ce-a rămas răsare
Dinspre inimi-fiare
În șivoi să strângă
Sângele din stâncă

Într-un sfârșit vom asculta
Ce-ngână surd pământul
Ce gângurește pruncul
Când solzii lumii au căzut
Și platoșa-i e pulbere
Vedea-vom că din hău poți doar să urci