Ochii ploii ochii ploii
Mă săgeată ca strigoii
Ochii ploii cad duium
Și se sparg țipând în drum

Și în stingerea de-o clipă
Grea privire se-nfiripă
Într-o poamă de-o culeg
Ochii ploii se aleg

Trag perdeaua unui gând
Ochii ploii mă pătrund
Rup în două pâine nouă
Și în miez de pâine plouă

Florile de Sânziene
Și-ale ochilor sprâncene
Și câți ochi au fost uciși
Sunt flori albe de caiși