Nimeni nu mă caută să ştii
Chiar şi tu la mine nu mai vii
Diagnoza noastră Amnezii

Poate tu nu ai observat
Timpul ca nisipul s-a spălat
Nu lăsa uitat tot ce-ai uitat

În scrisoarea mea din poezii
Vei citi că viu sunt printre vii
Încă nume-n piatra n-am purtat

Rătăcind tăceri îmi e pe plac
Să privesc la cer neîncetat
Cînd soarele noptează merg în pat

Ies în stradă calc noaptea
Din mîini scrisorile-mi cad
În pumni am degete strînse

În toate uşile bat
Deschideți poarta poştaşul de voi n-a uitat
Eu îți caut fereastra în care m-ai aşteptat