Copile ziua ta s-a născut dintre noi
Ca un poem albastru ce vine dintre ploi
Dimineața când zorii se zbat
Peste lumea în care ai intrat

De-atunci lumina nu mai e aceeași
Pe care o știu de demult
Și nici pământul nu mai e același
Chiar dacă e totuși pământ

Copile tu nu știi mai nimic despre viața
În care ți-a fost dat să intri mai curat
Ca lumina ce-și curmă aripa
Peste umbra eternului păcat

Drumul tău abia acum începe
Când e ziua ta întâi pe pământ
Și tu copile nici nu știi că drumul
E lung din pământ în pământ

Tu copile dormi acum în pace
Căci mama vegheaza la somnul tău bland
Lumina pentru tine e lumină
Pământul va fi iar pământ