V-aș ruga bucata asta s-o dați uitării
În ziua-n care am alungat toți prădătorii
Se stinge flacăra-n privire
Ochii devin mai goi
Iar noi nu ne-nțelegem între noi
Prea mulți ne fură alții ne latră
Muică
Noi rămânem neam de piatră
Peluzele răsună coregrafii imperiale
De la iubire la trădare atât de scurtă cale
Și nu-mi mai pasă cine are dreptate
Atâta timp cât mă ține departe de tribună
Arena noastră legendară
Vulcan de fericire odinioară
Ce s-a-ntâmplat cu știința noastră
Ne plâng steaguri în fereastră
Nedreptatea suferința tre să se oprească
Echipa noastră alb-albastră trebuie sa renască

Nimeni nu mă va schimba
Țin cu echipa mea
Din craiova
Craiova mea
Nimeni nu mă va schimba
Țin cu echipa mea
Din craiova
Craiova mea

Crescut pe stadion pe umerii lu tata
Străzile erau pustii când juca universitatea
Înebuneau salcâmii tre să-nțelegi
Că nimic altceva nu mai conta în zi de meci
Nu vreau să mai citesc ura pe toți pereții
Vreau dragoste mândrie când apar baieții
Leii noștrii să lupte pentru glorie
Avem de revendicat locul nostru în istorie
Știu e greu cu noi
Avem orgolii până la cer și înapoi
Dar întreabă pe alții
Dacă ne-a intrat în grații
Ai ce să povesteși atâtor generații
Iubirea pentru știința rămâne unică
Din maternitate se insuflă se comunică
Cu patimă aici pe veci stăpâni
Bănia rămâne a celor mai fierbinți dintre români

Nimeni nu mă va schimba
Țin cu echipa mea
Din craiova
Craiova mea

Nimeni nu mă va schimba
Țin cu echipa mea
Din craiova
Craiova mea

Nimeni nu mă va schimba
Țin cu echipa mea
Din craiova
Craiova mea

Nimeni nu mă va schimba
Țin cu echipa mea
Din craiova
Craiova mea